Delta e o casnică de 60 de ani. Are două fete pe care le-a tratat ca pe niște sclave. Când fetele erau mici au fost plasate în grija bunicii. Bunica le-a crescut cum a putut mai bine. Apoi au intrat în grija celeilalte bunici care la rândul ei le-a crescut cum a știut mai bine. Delta doar a avut grijă ca cele două să fie coșul ei de gunoi și sacul ei de box. Era de la sine înțeles ca progeniturile ei să crească fără afecțiune și fără o figură maternă capabilă. Toate frustrările ei au fost revărsate asupra copiilor și toată ziulica și-o petrece acum încercând să le câștige afecțiunea. Veninul ei i-a îndepărtat pe toți. A ajuns o bătrânică puternic legată de cele sfinte care face mâncare toată ziua și care se plânge doar de viața ei. Nu se descurcă cu cei mici, scuzați cacofonia și nici nu vrea să se descurce cu ei. Se plânge că îi are în grijă dar lacrimile ei sunt de crocodil. Adevărul este că nu ține la nimeni în afară de ea și e incapabilă să poarte o conversație. E foarte probabil să aibă și alte probleme, probleme pe care nu le vom discuta aici, probleme care se ascund sub preș pentru a se păstra aparențele de familie normală și fericită. Dacă încerci să-i spui ceva despre tine Deltei, să i te confesezi vei fi întâmpinat cu lamentări legate de ea.
Delta e narcisistă în negare. Totul e despre ea și problemele ei. E enervant, frustrant și lipsit de respect la adresa interlocutorului. Deltei nu-i pasă, însă. Mărșăluiește prin viață așa cum poate și se folosește de capacitatea celorlalți de a o ierta. E foarte probabil ca Delta să moară singură uitată de toți și de toate. Ea nu constată acest lucru și o ține pe a ei cu un egoism ieșit din comun. Zice că a trecut prin multe. Toți am trecut prin multe totuși. E impulsivă, lipsită de control, atacă tot ce mișcă, e lipsită de sensibilitate. Se spune despre ea că are suflet bun, că e săritoare dar cine a stat aproape 30 de ani cu ea în casă îi știe adevărata față. Face totul cu oftică și năduf, nu credem că are vreo bucurie, se pierde în amănunturi, se bate cu pumnul în piept, își dă drumul la gură și tot face recomandări lipsite de compasiune. E produsul comunismului și a lipsei de dragoste. Sperăm să-și găsească liniștea în cele din urmă. Îi urăm, evident, succes.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.